Sanatatea are cateva dimensiuni – fizica, intelectuala, emotionala, sociala si spirituala, fiecare dintre acestea contribuind la conditia de bunastare a unei persoane. In momentul in care o persoana isi pune problema mentinerii unei bune sanatati va trebui sa isi faca o autoanaliza corecta a tuturor dimensiunilor mai sus evidentiate iar orientarea pe care va trebui sa o imprime nu va trebui limitata doar la o lunga perioada de viata ci, sa isi puna problema de a se bucura de viata pe intregul ei parcurs.
Organizatia Mondiala a Sanatatii a stabilit ca notiunea de sanatate reprezinta o stare integrala de bunastare fizica, mentala si sociala si nu poate reprezenta, in principal, doar absenta bolii sau a unei infirmitati.
Este de observat aspectul ca nici una din dimensiunile sanatatii nu functioneaza izolat. Este evidentiata interactiunea dar si interdependenta intre organism, minte, spirit, familie, educatie, spatiul geografic in care se desfasoara existenta.
Imbogatirea vietii unei persoane este determinata de modul concret in care aceste aspecte interactioneaza. De cele mai multe ori suntem tentati sa calificam o bunastare de sanatate prin aspectul functionarii organismului fara impedimente, aceasta apreciere este limitata deoarece trebuie cuprinse si aspectele mental-emotionale, intelectuale, sociale precum si valorile spirituale pe care persoana le are. Aspectele sanatatii noastre sunt afectate de actiunile noastre, de felul in care traim si modul in care gandim.
Pentru a alege in deplina cunoastere modalitati de imbunatatire a sanatatii si in egala masura a vietii, trebuie sa avem informatii corecte.
Fiecare persoana va defini sanatatea in diferite moduri dar aplicand o amprenta personala, spre exemplu, o persoana cu echilibru emotional bun va manifesta o rata scazuta in raport cu patologiile care sunt legate de un nivel ridicat de stres cum ar fi gastrita, ulcerul, colita, migrenele persistente, astm.
Influenta unui nivel ridicat de stres care imprima o tensiune emotionala continua va avea o influenta deosebita asupra ratei de scadere a raspunsului sistemului imunitar, situatie in care riscul de dezvoltare a diferitelor boli se va accentua.

Sanatatea fizica consta in buna functionare a aparatelor, organelor, tesuturilor, a celulelor atat individual cat si in ansamblu. Definim sanatatea fizica ca reprezentand starea organismului si capacitatea de raspuns in fata bolii. Mentinerea unei bune sanatati fizice poate fi rezultatul unei conduite care ne ofera bunastare fizica precum ar fi evitare fumatului, evitarea consumului de alcool, alimentatie sanatoasa, reprezentand doar cateva bune obiceiuri. La acestea se vor adauga mentinerea unei greutati corporale normale, exercitiile fizice adecvate, evitarea abuzurilor alimentare, selectarea alimentelor pe cat posibil organice, bio, neaditivate.
Persoana care isi impune respectarea unor bune obiceiuri cu privire la mentinerea sanatatii fizice trebuie sa tina cont si de mesajele pe care corpul le transmite prin simturi respectiv nevoia de odihna, includerea unor alimente si sa raspunda in mod coerent. Pentru a avea o bunastare de sanatate fizica si pentru mentinerea acestei stari, un rol important apartine persoanei in cauza privind acceptarea propriei responsabilitati pentru controalele periodice precum si abordarea institutiilor si serviciilor de sanatate atunci cand apar probleme serioase medicale.

Sanatatea emotionala. Emotiile reprezinta sentimente intense care sunt insotite de reactii fizice, comportamentul nostru este motivat de emotiile noastre. Slabirea sanatatii emotionale afecteaza capacitatea noastra de a ne concentra asupra problemelor cu care ne confruntam si antreneaza afectarea puterii de a gasi solutii eficiente. Sanatatea emotionala se masoara prin coeficientul emotional – EQ.
Calitatea sanatatii unei persoane reflecta emotiile acesteia precum si sentimentele fata de propria persoana, fata de situatii si fata de alte persoane.
Sanatatea emotionala include modul de solutionare a problemelor cotidiene, a stresului, capacitatea de a studia, de a indeplini activitati eficiente si cu buna dispozitie.    Intarirea sistemului imunitar impotriva efectelor nefaste ale stresului poate fi obtinuta prin trasatura de personalitate denumita forta de caracter. A avea forta de caracter defineste persoana care are, de regula, mult optimism in abordarea vietii, in aprecierea problemelor care pot sa intervina pe parcursul vietii, de asumare a responsabilitatii si va considera boala ca o provocare.
A avea o buna sanatate intelectuala defineste persoana care are abilitatea de a reactiona la informatiile primite precum si abilitatea de a filtra informatiile pertinente. Sanatatea intelectuala poate fi masurata prin testele de inteligenta – IQ.

Sanatatea mentala cuprinde sanatatea intelectuala si include si sanatatea emotionala.
Gandirea analitica se distinge de emotii dar, emotiile pot altera capacitatea de a gandi a unei persoane, alterarea produsa genereaza o gandire confuza iar problemele existente in viata unei persoane sunt astfel accentuate.
Sanatatea mentala apare ca fiind o ampla sinteza a unei multimi de parametri ai vietii organice si sociale, parametrii aflati in echilibru dinamic ceea ce se proiecteaza pe modelul functional sau morfologic.
Capacitatea de a lua decizii rapide, eficiente care sa puna in actiune toate resursele persoanei in vederea atingerii obiectivelor, caracterizeaza sanatatea volitiva – decizionala. Aceasta poate fi masurata prin stabilirea coeficientului de intrare in actiune – AQ. Un bun coeficient determina alegerea eficienta intre variante alternative de rezolvare si alegerea celei mai eficiente – capacitatea avand astfel un rol deosebit de important in starea de sanatate si starea de bunastare a individului.
Este neindoios, ca omul este o fiinta sociala iar calitatea vietii omului depinde de calitatea relatiilor interpersonale. Factorii sociali influenteaza lucrurile pe care le facem dar si modul in care ne simtim din punct de vedere fizic.

Sanatatea sociala este realizata si prin implinirea trebuintelor umane pentru dragoste, de apartenenta. Persoanele care sunt private de aceste trebuinte pot dezvolta comportamente care ameninta starea lor de sanatate precum si starea de buna dispozitie intrand astfel in sfera patologiei sociale.

O alta dimensiune importanta a sanatatii este sanatatea spirituala reprezentata de acele sentimente si acele trairi dupa care comportamentul si valorile fundamentale ale unei persoane sunt in armonie. Sanatatea spirituala ne ajuta sa distingem binele de rau si asigura baza determinarii valorilor si eticii. Fara o dimensiune spirituala schimbarile care vor fi adoptate in viata noastra nu vor avea o directie si un scop clar, vor fi mai degraba haotice insa in prezenta sanatatii spirituale aceste schimbari vor fi ordonate si progresive. Sanatatea spirituala poate sa includa sentimentul de profunda credinta religioasa, sentimentul de pace launtrica si se modeleaza prin efortul de dezvoltare al semnificatiei relatiei cu universul si cu viata insasi. Sunt studii care au evidentiat o asociere intre profunda credinta religioasa si rata scazuta de boli precum si rata scazuta a mortalitatii. Sunt persoane care atribuie aceste efecte regulilor religioase in sensul ca descurajeaza o eventuala conduita care ar putea sa conduca la probleme de sanatate.

Fiecare persoana va retine o anumita importanta celor sase dimensiuni ale sanatatii. Dimensiunile sanatatii formeaza un tot fiecare dintre aceste dimensiuni avand efect asupra celorlalte.